Cum să ieși în evidență cu creațiile tale?
Care e diferența dintre un artist ce lucrează liniștit, creează ce dorește, e mai retras și vinde din când în când…să-l numim artistul A…
Și un artist care are încredere în el, are o viziune, toate creațiile sale sunt într-un stil bine definit, și vinde constant… să-l numim artistul B.
Ai zice „multe”. Dar cea mai mare diferență, este acțiunea.
Artistul A nu caută activ să fie în atenția publicului. Își găsește satisfacția din procesul creator. Indiferent ce motive ar avea, (auto-sabotare interioară, lipsă de încredere, frică de a fi respins) el EVITĂ activ să-și expună creațiile. Este ceea se s-ar putea numi un rebel fără cauză, pasiv, prins în pânza propriilor sale frustrări și voci critice.
Artistul B este un explorator, al propriei persoane, a creativității și a felului în care își expune rezultatele muncii.
Artistul B înțelege că arta are un impact, doar atunci când este împărtășită!
Își trăiește din plin satisfacția procesului creator. Este un perfecționist cu limite sănătoase – știe când să se oprească pentru a trece la pasul următor. Știe că expunerea, vizibilitatea în fața publicului său ideal este parte din procesul creator.
Iar mai ales, știe că o lucrare este gata, atunci când și-a găsit cumpărătorul.
Felul în care reușește să-și comunice mesajul vizual, pentru a reuși să se facă auzit în gălăgia cotidiană, este DISRUPTIV.
Un pic de marketing cu inima disruptiv
O acțiune disruptivă este cea care provoacă de obicei o schimbare puternică, printr-o explozie sau un cutremur care dislocă și fragmentează. Ea strălucește, atrage instantaneu atenția și este imposibil de repetat. Efectul este permanent.
Ea necesită forță, curaj și acțiune.
Începe cu întrebarea „ce ar fi dacă” și pleacă pe o linie pe care nimeni nu a îndrăznit să o exploreze.
Confruntă normele, și vine cu o abordare îndrăzneață și din punctul de vedere al „puriștilor”, taboo, uneori extremă sau chiar ca nuca în perete.
Te provoacă să faci o asociere care ți s-ar părea de neconceput.
Nu toate încercările reușesc. Dar cele care o fac, provoacă schimbări și devin memorabile.
Pe scurt: disrupția este metoda cea mai eficientă ca să-ți faci brandul să fie inconfundabil.
Creatorul disruptiv, artistul B, va avea „tupeul” necesar să provoace o zdruncinătură în preconcepțiile sociale prin:
– Arta sa,
– Mesajul său,
– Modalitatea de transmitere.
Disrupția se va produce sub forma experienței senzoriale.
Va fi concentrată pe trăirile celor care rezonează cu manifestarea artistică, înțelegând și brodând o conexiune emoțională între tine și publicul tău.
Un vernisaj în care oamenii beau un pahar de șampanie și ronțăie ceva, nu mai este unicul limbaj al publicului nostru activ, iubitor de frumos, din prezent. Doar că…așa am fost învățați că ar fi norma acceptată.
Nu mai trebuie să aștepți să fii acceptat la un festival sau târg de produse din nișa ta. Sigur, este un loc bun să-ți testezi clientela, să o cunoști, să interacționezi cu alți creatori, dar nu este singurul fel de a atrage atenția.
La fel și pe internet, o pagină de Facebook, Instagram, un blog, un site, mailuri, sunt toate canale importante de promovare, prezentare și relaționare în nișă. Dar pentru a tăia prin miile de postări, pentru a ajunge la acei oameni care văd și simt ca tine, ai nevoie de factorul tău WOW – care taie respirația.
Disrupția.
Talentul te poate ajuta până într-un punct, dar pentru a te diferenția irevocabil, ai nevoie să prinzi CURAJUL de a trece la fapte – de a fi disruptiv.
Rebelul fără cauză, sau cu viziune?
Un rebel „fără cauză”, este cel care se luptă și protestează împotriva normelor societății sau ale guvernării. El nu are un țel, o direcție anume cu un rezultat spre care să tindă. Toate acțiunile sale rămân fără substanță, nereușind să se materializeze și să construiască o soluție.
La fel ca un rebel fără cauză, Artistul A, se va simți de multe ori pierdut în gândurile sale, printre vocile care îl vor ține jos la pământ cu forța fricii: frica de a fi respins de ceilalți, frica de a greși, de a pierde, de a eșua.
Să trăiești din arta ta e un dans pe care-l faci cu oamenii care rezonează cu tine. Dacă încerci să-i eviți, dacă nu intri pe ringul de dans, ai pierdut deja.
Artiștii de multe ori sunt rebeli care se confruntă cu normele și le înfruntă din plin.
Cei care își fac Vocea auzită, care ne impresionează, sunt cei care sunt acolo, pe ringul dans. Nu cei care stau acasă, adânciți în fotoliu.
Cei activi ajung la publicul lor. Cei pasivi, nu.
Spuneam că Artistul B are o viziune clară și de-a aceea reușește să atragă atenția pe termen lung. El își concentrează forța creatoare în acea direcție, în mod constant. Iar viziunea lui, este una ce servește binele tuturor. Nu doar binele său propriu.
Atunci când ca artist, creezi artă doar de dragul de a o face, de a-ți satisface propria nevoie, îți manifești energia individuală.
Dar atunci când îți canalizezi energia pentru un scop mai mare decât tine ca individ, spre a face bine, spre a fi de folos, atragi atenție.
Vocea ta, devine un megafon, pentru cei care cred, văd și simt ca tine.
Atenția crește masa disruptivă, impactul crește proporțional, ceea ce la rândul său creează schimbări permanente.
Aceasta este afacerea ta creativă!
Ce te oprește – Rezistența
Disrupția întâlnește mereu rezistență. Oamenii nu iubesc schimbarea, pe cât de mult cred că o doresc.
Schimbarea înseamnă nesiguranță, lipsă de control. Mai ales pentru cei care se hrănesc din stabilitate. Te impinge să ieși din zona ta de confort. Uneori, chiar să realizezi că poate înainte, greșeai. Dar este și o oportunitate să faci lucrurile mai bine.
Când Apple a lansat primul MP3 player, a spulberat piața CD-urilor, casetelor și a strămoșilor – viniluri. Cu iTunes ca librărie digitală de melodii, industria muzicii s-a schimbat irevocabil.
Netflix a salvat iubitorii de filme și seriale de la abundența irelevantă de reclame de la TV. A luat efectiv consumatorii și le-a mutat irevocabil atenția.
Inovația a devenit catalizatorul companiilor disruptive iar lumea în care trăim este modelată de rezultatele și produsele lor.
Cum arată disrupția în lumea artelor?
Supremația galeriilor de artă, ca unic canal de prezentare al artiștilor, a fost spulberată de internet. Galeriile independente online, site-urile personale ale artiștilor și „aroganța” lor de a porni pe cont propriu, a modificat pentru totdeauna poziția artistului.
Arta digitală, pe calculator, a transformat viziunea oamenilor despre artiști, iar internetul și calculatorul le-a dat aripi celor care au vrut și vor să se adapteze. Arta tradițională de a lucra cu instrumentele clasice: pensulă, creion, vopseluri, tușuri, sculptură în lemn sau piatră, s-a transformat. Nu mai sunt unica manifestare a artei. Tot ce înseamnă acum artă contemporană, este în felul ei, rezultatul disrupțiilor din ultimii 100 de ani.
Pentru mine, un artist educat în tehnicile tradiționale de a face artă, când am întâlnit prima oară într-un Hornbach printurile pe pânză, realizate în stil abstract, la nivel industrial, asta a reprezentat pentru mine aroganța supremă a disrupțiilor.
De când s-a întâmplat asta, m-am schimbat și eu. Printurile pe Canvas nu mi se mai par copii de prost gust, (depinde de calitatea lor, evident).
Acum văd un art print ca pe o oportunitate de a avea o lucrare care te inspiră, la un preț accesibil.
E mult mai convenabil decât să rogi un artist să-și scadă prețul, doar ca să te încadrezi tu în bugetul tău subiectiv. Fără a înțelege că asta înseamnă să îi iei defapt, pâinea de la gură.
Schimbarea este în general îmbrățișată de cei pe care îi ajută, pentru care este benefică.
În timp, ca picătura chinezească, arta a fost supusă la multe disrupții, ceea ce au transformat-o în ceea ce avem azi – libertatea fiecărui individ de a-și dezvolta propria creativitate, și de a o exprima și împărtăși cu întreaga lume.
Disrupția artizanilor
Artizanii încearcă să forțeze procesul de producție ca acesta să fie în cea mai mare parte manual. Ei astfel se pun în contradicția curentului industrial. Îl provoacă. Dar opoziția pe care o întâmpină este mare.
Consumatorii nu mai sunt dornici să plătească pentru procesul lung de fabricație, ca pe vremea când altă variantă nu era. Doar pentru că un produs este lucrat manual, îi atrage în foarte mică măsură pe nostalgici și pe cei foarte înverșunați împotriva consumatorismului pe bandă rulantă.
Personalizarea este atu-ul artizanilor. Și motivul pentru care lucrul manual este încă apreciat și va fi mereu.
Consumatorii de handmade caută să se diferențieze de marea masă. Să iasă în evidență. Și pot face asta, printr-un proces de personalizare. Astfel, ei își conturează stilul de a fi și personalitatea, după propria lor viziune.
Și ei sunt rebeli, care își exprimă personalitatea prin stilul de a se îmbrăca și accesoriza, de multe ori, împotriva curentelor comerciale.
Asta înseamnă că artizanii întâlnesc opoziție din partea marii mase, care nu pot și nu vor să aprecieze impactul de a avea propria notă personală. Aceia pe care unii artizani încearcă să îi „educe”. Și apoi se miră că întâmpină rezistență, când ei defapt încearcă să învețe pe cineva ceva, ce nu vrea să învețe. Este inutil.
Artizanii pleacă la drum cu preconcepția că oamenii apreciază lucrul manual.
L-au apreciat când nu aveau de ales. Dar acum că au, vedem că nu asta conta defapt. Ci gradul de personalizare.
Mergi acum la pagina următoare.
