Doar când am lucrat ca artizan am acceptat realitatea că: promovarea este sufletul afacerii.
Lucrările mele puteau să fie spectaculoase sau plictisitoare, dar dacă nu le aduceam în fața oamenilor, puteau la fel de bine să fie invizibile.
Pentru un artist care trăiește din vânzarea lucrărilor sale, să fii invizibil este egal cu a nu exista. E un pic dramatic dar din păcate, este realitatea multor oameni creativi.
E teribil de descurajant să „încerci” să promovezi. Te simți ca și cum te lauzi singur. O voce din interior rulează în neștire vechea tachinare:
„Ce-i? Ți-au murit lăudătorii?”
E frustrant. Durează mult. Prea mult. Faci o lucrare într-o zi și-o noapte, și-ți ia o săptămână pe puțin să o faci cunoscută. Spațiile fizice de vânzare sunt selective „la sânge” sau nu ți le permiți, iar cele online sunt copleșitor de multe.
Investești ca artist mai mult timp și bani ca să te promovezi decât să creezi propriu zis. Nu-i de mirare că promovarea mai e numită și „moartea pasiunii”.
Acum, pentru a fi un artist cunoscut, trebuie să ai cunoștințe de marketing, socializare, buisness și câte și mai câte.
Ce s-a întâmplat cu viața boemă? Utopia artistică? E pe aici, printre cutiile cu mesaje motivaționale și podcasturi de autocunoaștere. E greu și îi înțelegi pe toți oamenii din jurul tău care îți spuneau, bine intenționat, că „din artă nu poți trăi”.
Cumva, unii artiști sunt prinși în mrejele trecutului și așteaptă să pice din cer un mecena (= om bogat care investește în artist, facilitându-i actul creativ). Adică îi ia grija zilei de mâine de pe cap.
Apoi, mai sunt artiștii care fac parte dintr-o asociație, uniune sau club, care le facilitează periodic promovarea prin expoziții de grup. Aici mai au norocul să vândă 1-2 lucrări, sau….nu. Dar măcar o dată pe an se întâmplă minunea. Altfel nu ar mai cotiza anual. Nu s-ar merita. Principiul de funcționare al acestui sistem e bun, elegant, clasic. Te simți ca artiștii din trecut. Îți conferă un anumit statut. Mai apare un articol în ziarul local despre tine și te simți ca la școală când erai ridicat în picioare pentru că erai singurul cu nota 10. E minunat sentimentul să fii laudat. Problema e că durează puțin.
Când e timpul să-ți faci culcuș în gura lumii
Mai există o categorie de artiști. Acei oameni care își fac promovarea singuri.
Petreci multe ore căutând relații, legături, reviste, galerii, ziare, si pe atotcunoscătorul și preaîntinsul internet. Înveți să îmbrățișezi conceptul și puterea lui „din vorbă-n vorbă”.
E o aventură riscantă pentru că nu o să te simți niciodată mai vulnerabil ca acum. Asta e bine, pentru că asta înseamnă să fii văzut. Să exiști în comunitatea ta: să fii pregătit să primești în mod egal complimente și critici.
Societatea te vrea prezent
S-au terminat vremurile în care artistul lucrează în neștire, retras și în lumea lui, ieșind doar periodic din vizuina lui – atelierul.
E ca la medicamente. Uite-te la afișele mari cu reclame din farmacie. Nu înseamnă ca medicamentele sau vitaminele acelea sunt extraordinare. Dar le vezi. Le reții numele.
Iar când te întorci la farmacie și ceri ceva pentru durerea de cap, vei alege medicamentul care îți pare cunoscut, pentru că ai auzit de el.
Așa sunt și artiștii. Dacă le vezi și auzi numele de suficiente ori, le afli povestea, le vezi lucrările peste tot, ei devin familiari, îi recunoști și începi să vorbești și tu despre ei.
Dacă nu, uiți de ei.
Promovarea artistului este e-sen-ția-lă, atât în offline, dar și mai mult în online.
Tinerii creativi înțeleg asta mai bine ca oricine. Pentru ei, mediul cel mai rapid și interactiv este cel online, deoarece mare parte din forța de cumpărare este acum în online.
Scopul promovării în mediul online, este mărirea orizonturilor și creșterea substanțială a expunerii. O lucrare expusă online, și promovată corespunzător, beneficiază de cea mai mare galerie virtuală. Este de milioane de ori mai vizualizată decât într-o galerie fizică în care este văzută de câteva zeci, poate sute de persoane pe zi.
Când te promovezi, îți spui povestea
Promovarea este parte din sufletul artei, și indiferent cât o refuzi și speri să te descurci fără, ai nevoie de ea ca de aer…dacă vrei să vinzi și să poți trăi din pasiunea ta.
Promovarea în sine, poate să fie doar un alt mod de a-ți arăta sufletul, ca prin arta și creațiile tale.
Ești tot tu, autentic, sincer. Este povestea ta, a creativității tale, care merită spusă, dată mai departe, să fie cunoscută.
Oamenii vor mai mult decat o simplă lucrare frumoasă. Ei vor o poveste.
Povestea artistului, este parte a poveștii extinse a comunității din care face parte.
Artistul în sine are puterea de a influența și îmbogăți spiritual comunitatea în care creează. Este parte intrinseca a ei și în ea poate să înflorească. Comunitatea este o familie mai mare, pentru că ea are potențialul să fie una dintre cei mai mari susținători.
Dacă vrei să înveți cum să te promovezi eficient și să nu-ți vinzi sufletul în proces, află aici: cum să faci marketing cu inima, pentru afaceri creative făcute cu inima.
Cu drag,
Andrada
Andrada Săftescu - Artist and Strategist 